miercuri, 22 septembrie 2010

desi sunt si am simt inca odihnita si treaza pentru serviciile oferite, simt frica, frica si durerea.
ne iubim si mintim ca ne iubim, ascultam cantece si sfaturi, leacuri si comenzi, precum suntem niste automate create pentru a funcitona, asa incat ramanem blocati in acelasi loc. Blocajul il simti atunci cand te trage cineva de mana pentru a fi tu cel adevarat. Daca cunosti calea spre deschidere catre acest el, te deschizi frumos, daca nu esti inca pregatit te inchizi si deschizi o petale pe incercate, apoi inca o inchidere timida si plina de frica, apoi deschidere si inca o data inchidere. Aproape ca inchiderea si-a invatat ritmul ei, are muzica ei, proprie, ma inchid ca mi-e frica. raman aici, cu lumea mea singuratica si trista, de frica lumii frumoase si muzica ei. Nu stiu ce e dincolo, doar am auzit, mi-e frica, doar zic, mi-e frica, nu stiu..incerc, ma inchid, ma deschid.., nu stiu eu....eu stiu ce-o fi dincolo?

he he, frica , frica, da-mi voie sa spun. Spun iubire catre tine, omule. Omuleeeeeeeeeeeeeeee, omule drag, te rog, vino, atinge-ma si ajuta-ma . Mi-e atat de frica de tine, nu stiu cine e tine. cine e tine???? Omulee, ma auziii, omule......... inca nu auzi, omule!

Niciun comentariu: